Grupul G14 al celor mai bogate cluburi de pe continent poate deveni groparul celui mai iubit sport din lume Cei care, in aceasta epoca, protesteaza vehement impotriva fenomenului numit "mondializare" nu ezita sa afirme ca aceasta complexa teorie economico-juridica este, de fapt, o "americanizare", dupa coordonatele celei mai puternice natiuni a lumii. Fotbalul contemporan trece si el printr-o serie de transformari profunde, fenomen foarte asemanator cu "mondializarea", cu multe convulsii inerente tranzitiei de la o epoca la alta. In mod paradoxal, simptomele evolutiilor care se manifesta acum par a fi tot atit de americanizante, in ciuda faptului ca SUA reprezinta acum, ca si in trecut, a n-sprezecea roata la caruta soccer-ului mondial. Devoratorii de sport cunosc, desigur, faimosul campionat de baschet nord-american, abreviat prin obsedantele initiale "NBA": o competitie inchisa, in care, chiar daca jucatorii de foarte mare talent pot patrunde, nu acelasi lucru se poate spune despre echipe. Din NBA nu se retrogradeaza, acolo nu se promoveaza. Un tinar american atras de baschet poate juca in fel de fel de competitii scolare sau universitare, iar daca are si ceva talent si noroc, poate reusi la unul din traditionalele "draft-uri" de selectie pentru a ajunge in mirificul univers numit NBA. Dar atit. Cu toate ca ofera telespectatorilor cel mai spectaculos baschet posibil, NBA pare, oricit ar fi de curios, cam uzat. Lumea s-a cam plictisit de eternele dispute Bulls - Lakers sau Knicks - Magics, din simplul fapt ca lipseste ceea ce gazetarii sportivi numesc surprizele de proportii. Cam aceleasi lucruri se pot spune si despre NHL si NFL, ligile gemene ale hocheiului pe gheata si fotbalului american. Cam acelasi sistem se preconizeaza a se incetateni si in fotbal, si nu in cel de dincolo de Ocean, ci in inima batrinului continent, daca lupta grupului celor 14 supercluburi d