Protestul de duminică din Bucureşti a fost unul dintre cele mai violente din ultimul timp din România. Galeriile echipelor de fotbal din Bucureşti, de multe ori rivale, au fraternizat de data aceasta împotriva forţelor de ordine şi a puterii, oricare ar fi ea.
Protestul a debutat la Universitate, cu oameni nemulţumiţi de sistemul politic, de legea sănătăţii sau de condiţiile sociale ale românilor. Spre seară au apărut sute de tineri, mascaţi cu fulare.
Ora 20.00. Piaţa Universităţii - de-a lungul bulevardului, de-o parte şi de alta a carosabilului sunt răsfiraţi circa 800 de protestatari. În faţa lor, despărţiţi de gard, jandarmii. Unii dintre protestari par a fi in grupuri de 10-15 persoane. Un astfel de grup , din dreptul Hotelului Intercontinental, are si un dirijor care dă tonul la lozinci anti-Băsescu. Vizavi, în dreptul fântânii, un domn de 50 de ani, ne reproşează lipsa de implicare in proteste. "Sunt profesor de matematică şi sunt aici pentru că mă simt umilit" rosteşte profesorul, aruncând spre noi un damf de alcool. Tot în aburii alcoolului ne apostrofesează şi un turc de etnie kurdă. "Ce v-a trebuit Uniunea Europeană?! Aţi intrat în Uniunea Europeană şi preţurile la terenuri au scăzut de la 500 de euro la 60 de euro. Şi nici fabrica mea de pâine nu mai merge bine pentru că am mereu controale. Când România nu era în Uniune era mai bine, câştigam mai mult" ne reproşeaza agresiv kurdul. Probabil e supărat pentru că nu mai poate să facă evaziune.
Pe peluza din faţa Teatrului Naţional, câţiva revoluţionari. Nici măcar nu strigă lozinci. Sunt din cadrul Asociaţiei 21 decembrie 1989. Par a fi spectatori retraşi. Vizavi, pe lângă zidurile Universităţii, printre cei aproximativ 300 de persoane erau şi câţiva revoluţionari, vreo şase, de la federala lui Bebe Ivanovici. Ceva mai vocali - strigau lozinci antiprezidenţiale- însă era