Citește, în premieră, textul rugăciunii concepute chiar de Ștefan cel Mare în cel de-al 43-lea an de domnie și brodată pe vestigiu care urmează să fie expus la Chișinău, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova.

1. Steagul liturgic al lui Ștefan cel Mare a fost creat de călugări, timp de patru luni, între 1 ianuarie și 11 aprilie 1500. Sau, în alți termeni, în cel de-al 43-lea an de domnie a voievodului;

2. Vestigiul are brodată imaginea Sfântului Gheorghe, cu foițe de argint aurit, pe un fundal din mătase roșie;

3. Steagul a fost ținut pentru mai mulți ani de către călugării de pe Muntele Athos, care, în încercarea de a-l restaura, au turnat peste el clei de tâmplărie. În acest fel, au reușit doar să-l deterioreze;

4. Datorită unor posibile reacții nedorite ale particulelor de argint de pe broderie în contact cu aerul, steagul liturgic al lui Ștefan cel Mare va fi adus într-o cutie securizată în care a fost introdus, în prealabil, un gaz inert;

5. Valoarea steagului liturgic al domnitorului Ștefan cel Mare a fost estimată la 7,5 milioane de euro;

6. Acest steag reprezintă una dintre foarte puținele piese de broderie bizantină târzie din secolele XIV-XV, care mai există, în prezent, la nivel mondial;

7. Pe una dintre fațetele steagului este inscripționată o rugăciune personală concepută chiar de către Ștefan cel Mare. Iată textul complet al rugăciunii: „O răbdătorule de patimi și purtătorule de biruință, Mare Gheorghe, întru necazuri și năpaste iute mijlocitorule și fierbinte ajutătorule, celor întristați bucurie nespusă, primește de la noi această rugăciune, a smeritului tău rob, a Domnului Ioan Ștefan voievod, prin mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovenești, păzește-l pe el nevătămat în veacul acesta și în cel ce vas ă fie, prin rugăciunile noastre ale închinătorilor tăi, ca să te slăvim în veci, amin. Și s-a făcut