În România, valoarea autoturismelor second-hand se stabileşte după criterii neuniforme şi, uneori, discutabile şi poate varia cu până la 20% de la un dealer la altul Cumpărarea unui vehicul la mâna a doua este întotdeauna o loterie. Dacă pentru maşinile noi marca, aspectul, caracteristicile tehnice şi serviciile post-vânzare au un rol important în luarea deciziei, pentru cele de ocazie preţul, abilităţile de negociator, inspiraţia ajutată de sfatul competent al amici

În România, valoarea autoturismelor second-hand se stabileşte după criterii neuniforme şi, uneori, discutabile şi poate varia cu până la 20% de la un dealer la altul

Cumpărarea unui vehicul la mâna a doua este întotdeauna o loterie. Dacă pentru maşinile noi marca, aspectul, caracteristicile tehnice şi serviciile post-vânzare au un rol important în luarea deciziei, pentru cele de ocazie preţul, abilităţile de negociator, inspiraţia ajutată de sfatul competent al amicilor sunt principalele argumente.

Cei care au încercat să vândă sau să cumpere un autovehicul uzat ştiu cât de dificilă este alegerea modelului dar, mai ales, stabilirea unui preţ care să satisfacă participanţii la tranzacţie. Fie că apelaţi la o reţea de dealeri specializată în comercializarea de vehicule de ocazie, fie că citiţi sau scrieţi anunţuri la mica publicitate sau vizitaţi târgurile din marile oraşe, rezultatul este, de cele mai multe ori, nesatisfăcător. Dacă în statele occidentale preţul unui astfel de autoturism este stabilit după reguli clare, în care cataloagele Eurotax Glass sau Audatex au un rol decisiv, în România, piaţa second-hand poate fi considerată haotică. Preţul se stabileşte mai mult emoţional decât conform cu adevărata valoare a produsului, iar „ştiinţa“ de a vinde sau de a cumpăra este neapărat necesară.