Incruntat, negru si cantonat intr-o retorica agresiva, Valentin Nicolau si-a dat obsteasca demisie. A facut-o duminica spre a nu fi dat afara joi, caci e limpede ca votul negativ acordat Raportului de activitate a SRTV pe 2004 nu putea sa aiba alt rezultat decit concedierea sefului. Multi au deplins felul in care a parasit Valentin Nicolau presedintia Televiziunii. Nu ma numar printre ei. As fi facut-o daca l-as fi banuit pe demnitar de demnitate sau de capacitatea de a-si admite partizanatul. Nu s-a intimplat nimic din toate acestea. Valentin Nicolau s-a prezentat in fata ziaristilor pregatit sa improaste cu noroi, sa acuze si sa invoce urzeli guvernamentale. Cu memoria abia scoasa de la „Nufarul“, domnia sa a avut grija sa-si laude mandatul si sa infiereze actuala putere. Atit. De ce? Simplu. Fiindca Valentin Nicolau este exponentul altei puteri. Si totodata telecomanda politica din mina iubitorului de oua proaspete si tablouri vechi Adrian Nastase.

Ziarele au consemnat o parte dintre declaratiile lui Valentin Nicolau si poate nu strica sa reproducem citeva. Iata-le: „Am constatat obsesia guvernantilor de

a-si subordona politic televiziunea publica. Se doreste instaurarea unui interimat obedient si lipsit de responsabilitate […]. Am stat in audieri ce aduc foarte mult cu interogatoriile staliniste […]. Las TVR intr-o stare exceptionala sub multe aspecte“. (Jurnalul national). Sau: „Nu ma pot bate cu ilogicul, cu visceralitatea politica“ (Romania libera). In fine: „E evidenta nevoia de cosmetizare a unei guvernari subrede si paguboase. Termitele politice nu-si doresc decit adepti supusi in televiziune. Cele mai multe dintre propunerile invocate sint jenante si demonstreaza intentia guvernantilor de a aduce la TVR executanti fideli. Babe uteciste si/sau securiste si activisti de partid de raion sint sortati si pregatiti alaturi de alti mercenari p