Dezbaterea organizata, ieri, in Sala de Consiliu a Palatului Administrativ al judetului Timis de Institutul Revolutiei Romane, Memorialul Revolutiei si Asociatia "Victoria" s-a dorit a fi o repunere in istorie a primei tentative de a da expresie politica revolutiei care a dus la sfarsitul comunismului in Romania: Frontul Democrat Roman. Invitati au fost, in principal, persoane care s-au remarcat in evenimentele sangeroase de la Timisoara, dar si lideri ai miscarilor revolutionare din Lugoj si Arad. Cei prezenti au putut afla de la secretarul de stat pentru problemele revolutionarilor, timisoreanul Petrisor Morar, ca Ministerul Educatiei si Cercetarii a acceptat ca in scoli, la orele de dirigentie, mai ales in luna decembrie revolutionarii sa fie invitati sa relateze despre evenimentele din Decembrie 1989. O alta informatie a fost aceea ca militarii care s-au aflat sub arme in acea perioada vor fi obligati sa declare activitatile pe care le-au desfasurat inainte de 22 decembrie. Dar subiectele socante au fost altele. Primul, ca Guvernul intentioneaza, miercuri, sa adopte in textul legilor privind recunostinta fata de revolutionari, o etapizare a evenimentelor: 14-20 decembrie 1989, descrisa ca perioada revoltei populare, 20-22 decembrie este considerata ca fiind perioada revolutiei, 22-25 decembrie - batalie pentru preluarea puterii. Buna parte din revolutionarii din Timisoara sunt maniosi pe descrierea "revoltei populare" care ar fi premers revolutiei bucurestene. Apoi referirea la 14 decembrie deruteaza. Referinta se datoreaza presiunii revolutionarilor de la Iasi, unde in 1989 a fost o tentativa nereusita de a provoca o revolta anticeausista. Peste toate acestea se suprapune cel de-al doilea subiect socant: Parlamentul va discuta, cat de curand, initiativa senatorului Puiu Hasoti de desfiintare a Institutului Revolutiei Romane din decembrie 1989, al carui direc