Englezii lui Mourinho i-au umilit pe jucătorii Stelei, cărora nu le-au dat nicio şansă aseară

# Steaua nu a avut nicio ocazie clară în cele 90 de minute

Primul care şi-a murdărit tricoul pe iarba îmbibată de apa cazută de trei zile peste Bucureşti a fost Torres, în minutul 2. Un pic mai încolo, spaniolul a şi părăsit terenul. Era minutul 11 şi credeam că e de bine pentru noi. Deşi până atunci Schurrle bătătorise déjà flancul lui Giorgievski, iar Mata şi Oscar îi ameţise de câteva ori pe Szukala ori Gardoş. Ok, ne-am spus şi am privit mai departe pe terenul pe care albul oricum dădea mai bine.

Hmm… Parcea că zice limbajul fizic al lui Mourinho la primul şut al lui Tănase (24), ceva între exerciţiile de stretching ale lui Cech şi pasele de la încălzire. Bun, ne-am zis, e o speranţă. Am consierat mai util să nu băgăm în seamă schemele trase la indigo ale englezilor, jocul de pase ca la biliard ori primul gol al lui Ramires (20), cel de 0-1. Şi nici faptul că Reghecampf, ultimul talent arogant al fotbalului mondial în materie de antrenorat, a rămas mut la evidenţa care spunea că Giorgievski nu are alt rol decât cel de jalon aseară. A mutat la pauză, cu Tatu în locul lui Popa şi cu Stanciu reprofilat pe banda dreaptă, dar era déjà 0-2. Autor? Evident, Giorgievski! Eto’o, înlocuitorul lui Torres, s-a bucurat ca un copil, deşi Tătăruşanu îi apărase şutul.

Buunnn! Pauza l-a consacrat sezonul trecut pe acelaşi Reghecampf, mai ales în Europa, numai că aseară s-a uitat după Chipciu şi l-a văzut pe “prinţul” Cristea. Hmmm… Mai bine nu! Gândurile i-au fost spulberate de agitaţia din stânga lui. Era Mourinho, îmbrăţişându-şi jucătorii după 0-3! Ramires (55), după o joacă de copii între Mata şi Oscar. Când vezi cum joacă Chelsea în varianta Mourinho, înţelegi şi de ce efectiv Steaua nu a avut nicio şansă de la tragerea la s