Aşadar, traseele pe care le propune Jean-Yves Conrad în Roumanie, capitale... Paris au ceva din precizia maniacală şi repetitivă, menită a pune răbdarea cititorului la grea încercare, a descrierilor din romanele lui Robbe-Grillet. Nu e singura hibă care face ghidul greu utilizabil. Urmărim anevoie parcursul parizian al unei personalităţi, domiciliile succesive unde a locuit, indicele de nume nu e nici el întotdeauna fiabil. Să admitem, totuşi, că autorul a lucrat cu o materie foarte bogată pe care nu i-a fost uşor s-o stăpînească. Românii au venit la Paris în mai multe valuri, iar comunitatea românească a ajuns la un moment dat, numeric, relativ importantă (chiar dacă, în pofida unei opinii destul de răspîndite, nu mai importantă - dimpotrivă - decît alte comunităţi originare din Europa Centrală). O primă categorie, aşa cum reiese de altfel şi din cartea lui Conrad, este aceea a marilor familii boiereşti - Bibesco, Cantacuzène, Ghika, Lahovary, Soutzo. A doua este a actorilor, muzicienilor, artiştilor plastici, dintre care se detaşează cîteva nume ilustre. A treia (evident, simplificînd) este a artiştilor de avangardă - Brâncuşi, Brauner, Herold, Claude Sernet - şi a generaţiei lui Ionescu şi Cioran. Românii pomeniţi în ghid au trăit în aproape toate zonele Parisului, dar e de notat că mulţi dintre ei au avut mijloacele (sau şansa) de a locui în "les beaux quartiers", cum ar fi arondismentul IX, în jurul parcului Monceau, ori arondismentul XVI, în Passy şi Auteuil. Hélène Bibesco, mama lui Antoine şi Emmanuel, stătea pe rue de Courcelles şi avea ca vecini familia Proust. Marta şi Georges Bibesco au locuit o vreme în rue du Faubourg Saint-Honoré, iar din 1935 Marta Bibescu s-a instalat în celebrul apartament din insula Saint-Louis. Anna de Noailles stătea pe rue Scheffer, în Passy, la doi paşi de superbul hotel particular al prinţesei de Polignac, protectoarea