În anul 2009, în România se vorbeşte deja despre o nouă modificarea a Constituţiei, la numai cinci ani de la cea mai recentă revizuire. Conflictul instituţional care s-a creat între Parlament şi preşedintele Traian Băsescu în ultimii patru ani a readus în discuţie problema unei noi schimbări a Legii fundamentale. Acuzat în repetate rânduri de faptul că a încălcat prevederile constituţionale, chiar suspendat din funcţia de preşedinte al României din acelaşi motiv, Traian Băsescu nu a scăpat nici de această dată de critici, care l-au acuzat că iniţierea modificării Legii fundamentale este o nouă nerespectare a acesteia.
Potrivit Legii fundamentale actulale, la articolul 150, revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de preşedintele României la propunerea Guvernului, dacă este votată de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Astfel, şeful statului a fost acuzat că s-ar fi substituit Guvernului, care trebuia să propună revizuirea, prin înfiinţarea Comisiei prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România.
Problemele pe care Constituţia actuală le ridică sunt: dacă trebuie acordate puteri sporite preşedintelui sau Parlamentului, trebuie să ne îndreptăm spre un regim prezidenţial, semi-prezidenţial sau parlamentar? Dintre ofertele pe care Comisia prezidenţială le-a pus la dispoziţie, Traian Băsescu s-a pronunţat deja pentru un regim semi-prezidenţial.
Statele democratice nu s-au hotărât nici ele care variantă este cea mai bună. În timp ce SUA conferă o mare putere preşedintelui, Europa este mai reticentă- în Marea Britanie dictează Parlamentul, la fel şi în Germania, iar Franţa s-a pronunţat pentru regimul semi-prezidenţial.
Care variantă va fi mai bună pentru ţara noastră vor trebui să decidă t
