Daca disciminarea venea, in trecut, din filozofia dominanta si necrutatoare a "omului alb", a "aristocratului", acum ea vine, ceva mai subtil, din etica infricotatoare a "omului recent". Am imprumutat, in titlu, celebra sintagma a lui Horia Roman Patapievici doar pentru o simpla delimitare culturala. Daca ne asumam acceptiile terminologice ale autorului Politicelor, atunci trebuie sa vedem in "omul recent" produsul ultim al post-industrializarii. Cam la asa ceva ma voi referi in cele ce urmeaza, desi "profilul" moral-intelectual pe care il atribui eu acestui "produs" nu ma leaga neaparat de filozofia patapieviciana. Strict cronologic vorbind, "omul recent", din spatiul euro-americanitatii vine cu niste componente spirituale, cum sa le spun, ultra-novatoare si asupra lor ma simt dator sa emit citeva benigne consideratii. Situatia poate parea intrucitva neserioasa, deoarece impulsul hermeneutic nu mi-a fost stimulat de cine stie ce tratat academic proaspat aparut, ci de mult mai comuna activitate a vizionarii unui film. O pelicula evaluata, e drept, cu patru stele de catre Academia Americana de Film si populata cu actori faimoti, precum Richard Gere si Diane Lane, dar, oricum, tot o fictiune, asa-zicind, a imperiului oniric hollywoodian. Ma refer la cunoscuta productie cinematografica Unfaithful/Infidela, lansata in 2002. Ca sa fim onesti pina la capat, filmul nu e chiar o creatie originala a Hollywood-ului, reprezentind remake-ul succesului francez din anii saizeci - La femme infidèle (semnat de Claude Chabrol in 1969). Totusi, versiunea americana are un numar de particularitati, sa zicem, "postmoderne", ce-i dau un aer de unicitate si o suprapun cu tipologia deja-numitului "om recent". Povestea nu depaseste, pina la un punct, limitele banalitatii. O Emma Bovary contemporana, traitoare in Lumea Noua (in suburbiile New York-ului, mai precis), Connie pe numele sau, inti