Vă mai aduceţi aminte de poezia lui Coşbuc? Am învăţat-o la şcoală, aveam şi nişte imagini idilice în Abecedar, copii care se dădeau rîzînd pe derdeluş, case troienite din care ieşea fumul cald al căminelor... Nimic din toate acestea în iarna care, iată, ne-a luat din nou pe nepregătite. E adevărat că, de ceva vreme deja, iarna nu mai e ca vara, dar, de data aceasta, ca în povestea cu Petrică şi lupu’, iarna chiar nu a fost ca vara, ci o adevărată iarnă grea, cum n-am mai văzut de foarte mult timp. Tocmai de aceea, dincolo de greutăţile naturale cu care ne-am confruntat pe moment, această iarnă constituie şi o radiografie a problemelor sociale cu care ne confruntăm de ceva vreme şi care vor continua şi după topirea zăpezilor. Altfel spus, această iarnă, fiind una „serioasă“, a dat şi măsura reală a capacităţii noastre de mobilizare socială în caz de urgenţă.
Problemele sociale au început chiar în amonte şi intră în mare măsură în categoria „a fost sau n-a fost?“. Nici pînă astăzi nu ştim, de pildă, dacă a fost sau n-a fost o „stare de urgenţă“! A fost cod roşu sau nu, a fost el anunţat la timp, nu a fost anunţat la timp sau poate deloc sau poate, dimpotrivă, în mod iresponsabil? Singurii în măsură să spună cît de cît acest lucru – meteorologii – au fost puşi la colţ. Au greşit, n-au greşit? Fiecare poate să creadă ce vrea. Iar cine s-a uitat pe TVR va crede că a fost o primăvară cu năbădăi, iar cine a privit doar Antena 3 va fi convins că trăim în Siberia. Fiecare cu iarna lui deci, putînd fi sigur doar de zăpada din jurul său.
DE ACELASI AUTOR A fost sau n-a fost? - despre societatea deziluziei Risipă fericită! Izmenele bătrînului domn Ciobanul şi expertulUrgenţă sau nu, ceva zăpadă în exces nu ne putem îndoi că a fost. Şi atunci, avem resurse pentru a-i face faţă sau nu? Nici asta nu am ştiut şi, culmea, nu vom şti nici după ce va trece iarna. Cine
