Europenii par să fie mult mai înrudiţi decât se credea până acum. Oamenii de ştiinţă au comparat mostre ADN colectate de la oameni ce trăiesc în diferite părţi ale continentului european şi au descoperit că majoritatea au strămoşi comuni care au trăit acum 1.000 de ani.
Rezultatele studiului confirmă modelele matematice elaborate acum un deceniu, însă vor surprinde cu siguranţă europenii obişnuiţi să se gândească la naţiuni străvechi compuse din grupuri etnice distincte precum „germanii”, „irlandezii”, „sârbii” sau „românii”, informează Realitatea.net.
„Ce este cu adevărat remarcabil la acest studiu este faptul că arată cât de înrudiţi sunt oamenii între ei”, a comentat Graham Coop de la University of California, Davis, coautor al studiului publicat în jurnalul PLoS Biology.
Coop şi coautorul său Peter Ralph de la University of Southern California au folosit o bază de date ce conţinea peste 2.250 de mostre genetice pentru a identifica segmente de ADN comune, ce ar indica existenţa unei rude comune în trecutul celor două persoane.
Deşi numărul strămoşilor comuni este mai mare cu cât oamenii trăiesc mai aproape unul de celălalt, chiar şi persoanele care trăiau la 3.220 de kilometri distanţă aveau segmente identice ale ADN-ului ce datează din perioada Evului Mediu.
Rezultatele cercetării indică un flux constant de material genetic între ţări aflate la mari distanţe, cum ar fi Turcia şi Marea Britanie sau Polonia şi Portugalia, ce a avut loc chiar şi după mişcările masive de populaţie ce au avut loc în primul mileniu (precum invaziile saxone şi vikinge ale Britaniei şi călătoria spre occident a popoarelor slave şi a hunilor).
Studiul a identificat câteva variaţii regionale subtile. Din motive neidentificate încă, italieni şi spaniolii par să fie ceva mai puţin înrudiţi cu celelalte persoane de pe continent decât restul europenilor. De a