Cu câteva zile înainte să înceapă anul şcolar, ultimii elevi care reuşesc să intre la liceu, în clasa a noua sunt repartizaţi pe locurile libere de la grupurile şcolare sau colegiile unde locurile nu au fost completate. Sunt copii care sunt praf la învăţătură şi care în clasa a Vlll –a au rămas corigenţi şi astfel nu s-au putut prezenta la examenele de capacitate.

1 /.

Un astfel de caz este al unui copil de 14 ani care a rămas corigent la limba română. Gheorghe B. este un copil care trăieşte într-un sat din zona de munte a judeţului Cluj şi recunoaşte că nu este prieten cu şcoala.

S-ar duce la muncă dar nu îl lasă familia. Tatăl lui vrea neapărat să îl vadă la liceu, indiferent care, doar ca să nu îl râdă familia din sat. „Să meargă la liceu că de muncă e prea tânăr. Să facă şcoală că poate se leagă ceva de capul lui”. În tot acest timp, copilul stă şi se uită absent şi parcă nu pricepe nimic din ceea ce întâmplă în jurul său. Doar e corigent la limba română. Nu contează că peste patru ani va îngroşa rândurile celor care nu reuşesc la examenul de Bacalaureat. Contează doar faptul că timp de patru ani sunt acoperiţi cu pătura călduţă de liceean.

La liceu, pe uşa din dos

Cu urechi clăpăuge, copilul aşteaptă ca inspectorul general şcolar să îşi pună semnătura pe cerere. Cuvintele scrise cu greu pe document dezvăluie că Gheorghe nu s-a prezentat la examenul de capacitate pentru că „a fost la corigent la limba română”. După minute bune de aşteptare, Gheorghe află că a fost repartizat la Grup Şcolar Tehnofrig, la secţia mecanică, profil menţionat de tatăl său în cerere.

Dacă ar învăţat şi ar reuşi ca peste patru ani să treacă de examenul de Bacalaureat, Gheorghe ar putea ajunge un dispecer la o companie de transport sau mecanic auto la atelier de reparaţii auto.

La liceul lui Gheorghe, promovabilita