Porumbeii sunt adoraţi atunci când stau pe pavaj, dar nu şi atunci când ajung pe monumente istorice. Prezenţa porumbeilor în Timişoara este un subiect delicat, intens disputat de columbofili şi cetăţenii care adoră să hrănească înaripatele. Chiar dacă s-a încercat hrănirea porumbeilor cu vitamine din aparate puse la dispoziţia cetăţenilor sau angajarea unui columbofil pentru îngrijirea acestor păsări, iniţiativa a eşuat. Păsările sunt privite de administraţie ca un focar de infecţie, tocmai cum se arată, încă din 2006, pe site-ul primăriei Timişoara: „Porumbeii sunt purtători de microorganisme ce produc toxiinfecţii alimentare”.

Nici cel de-al doilea aspect negativ produs de păsări nu este omis de către cercetătorul ştiinţific Andrei M-Kiss într-o notă  citată ca justificare de autorităţi. El constată următoarele incoveniente produse de păsări:  „excrementele acide distrug statuile, monumentele publice şi structura de lemn a clădirilor”.

Exterminare respinsă

Pe de altă parte, rolul pozitiv al păsărilor se caută să fie exploatat, porumbeii fiind consideraţi simboluri ale oraşului. „Există soluţii tehnice pentru îndepărtarea porumbeilor de pe clădiri, iar eu personal, nu aş semna un referendum de exterminare a porumbeilor”, a precizat Adrian Orza, viceprimarul Timişoarei.