Fetele din Bistrita-Nasaud sunt stropite cu parfum in cea de-a doua zi de Paste, obiceiul fiind preluat de la germani si maghiari, dar este pastrat atat la tara, cat si la oras. In Transilvania, stropitul s-a practicat in familiile nobiliare pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, dupa care doar locuitorii satelor l-au mai pastrat, relateaza Mediafax.
Baietii se aduna in grupuri si merg pe la casele in care sunt fete. Acestea nu sunt stropite pana cand "udatorii" nu rostesc versurile: "Am auzit ca aveti un trandafir frumos, am venit sa-l udam, sa creasca, sa infloreasca si multi ani sa traiasca!".
Conform specialistilor Centrului Judetean de Cultura Bistrita-Nasaud, udatul sau stropitul fetelor era un simbol al vietii si fertilitatii si a fost practicat de mai multe popoare germanice. Crestinismul i-a dat o alta conotatie, si anume aceea ca evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus care aduceau vestea Invierii.
La tara, fetele erau udate cu galeti pline cu apa. In timp, s-a renuntat la aceasta practica in favoarea parfumului sau a apei de colonie, obicei care se practica si la oras.
"Udatorii" isi aleg cu grija fetele pe care le stropesc cu parfum. De regula, merg la casele celor pe care le simpatizeaza si se straduiesc sa le impresioneze cu un parfum scump.
Obiceiul udatului este amuzant si, de regula, se incheie cu cate o petrecere pe la casele fetelor cu multi udatori sau admiratori. Fetele din Bistrita-Nasaud sunt stropite cu parfum in cea de-a doua zi de Paste, obiceiul fiind preluat de la germani si maghiari, dar este pastrat atat la tara, cat si la oras. In Transilvania, stropitul s-a practicat in familiile nobiliare pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, dupa care doar locuitorii satelor l-au mai pastrat, relateaza Mediafax.
Baietii se aduna in grupuri si merg pe la casele in care sunt fete. Acest
