Prima şedinţă a noului parlament a început cu un mic scandal: mai mulţi parlamentari au refuzat să folosească formula corectă a jurământului pe Constituţie. În timp ce unul dintre ei a adăugat o trimitere la dreptul islamic, Sharia, un altul a preferat să jure pe „martirii Revoluţiei din 25 ianuarie". Ambele gesturi nu sunt însă surprinzătoare într-un parlament dominat de partidele religioase: organizaţia politică a Fraţilor Musulmani, numită „Libertate şi Dreptate", a primit 47% dintre voturile egiptenilor, iar Partidul Luminii, al islamiştilor salafişti, a obţinut 24%. Doar 2% dintre parlamentari sunt femei, iar minoritatea creştină, care reprezintă 10% din populaţia ţării, nu a reuşit să câştige decât zece locuri în parlamentul compus din 498 reprezentanţi ai poporului.

Numai două partide liberale sunt reprezentate în parlament: uniunea Blocul Egiptean, condusă de partidul milionarului Naguib Sawiris, care a întrunit 9% din preferinţele alegătorilor, şi cel mai vechi partid secular din ţară, Wafd, care a obţinut de asemenea 9% din voturi. Partidul „Revoluţia Continuă", format de către activiştii din Piaţa Tahrir, nu a trecut de pragul de 5% - ca de altfel şi mai multe partide ale membrilor fostului regim.

Armata se luptă pentru autonomie

Pentru început, misiunea parlamentului este de a pregăti o nouă Constituţie - iar conform cotidianului New York Times, planurile acesteia sunt deja avansate; după cum relatează ziarul american, liderii Fraţilor Musulmani şi Consiliul Militar aflat la conducerea ţării au reuşit să ajungă la un acord asupra mai multor puncte importante. Astfel, Egiptul va fi o republică parlamentară, iar constituţia va garanta atât dreptul la libera exprimare precum şi cel al libertăţii religioase. Conform surselor cotidianului american, puterea va fi împărţită între un prim-ministru ales de parlament şi un preşedinte ales direct