“Un suc de fructe, va rog”... comanda pasagerul insotitoarei de bord, fara sa stie (sau sa il intereseze) ca avionul care il duce la destinatie s-a alimentat, macar pe jumatate, cu un carburant de origine vegetala – un ulei extras din fructele unui arbust.
Astfel de dialoguri sunt de domeniul viitorului – dar al unui viitor care s-ar putea sa fie destul de apropiat. Au avut deja loc mai multe zboruri experimentale, in care carburantul de aviatie traditional a fost amestecat, in proportie de 10 la suta, cu biocarburant pe baza de jatropha – o planta care creste foarte repede si este foarte putin pretentioasa.
Uleiul galbui extras prin zdrobirea fructelor de jatropha este mai intai supus unui proces de rafinare, dupa care este amestecat cu motorina.
Un Boeing 747-400 al companiei Air New Zealand a efectuat un zbor experimental de doua ore, rezervoarele de carburant fiind umplute cu biocarburant si carburant obisnuit de aviatie, in proportii egale. Acest zbor a demonstrat doua lucruri: in cazul unui zbor cu durata de 12 ore (cat se poate de obisnuit pentru o companie aeriana de la antipozi), poate fi economisita o cantitate de o tona si jumatate de carburant – siemisiile de bioxid de carbon scad cu circa 5 tone, adica aproximativ 60 la suta.
Economia de carburant produs din titei este semnificativa, dar depinde de pretul titeiului. Acum un an, cand s-a facut primul test neo-zeelandez, economia ar fi fost foarte mare, pentru ca titeiul era cam de doua ori mai scum decat acum.
Exista si ecologisti care nu sunt entuziasmati de folosirea acestui tip de biocarburant, in pofida faptului ca ar duce la mai putina poluare. Rezervele lor se datoreaza fapului ca se indoiesc ca jatropha, sau orice alte plante folosite pentru producerea de biocarburanti, nu sunt sustenabile, cultivarea lor in cantitatile necesare avand un
