Oamenii sînt cu mult mai cumsecade decît pe timpuri. Ceea ce este cu adevărat uimitor, dacă ţinem cont de potenţialul distructiv pe care orice individ îl are la degetul cel mic, este că oamenii nici nu stîrnesc tot balamucul de care ar fi în stare. Aproape oricine are azi, în SUA, un computer, dar numai o mînă de inşi intră pe Internet ca să tulbure ordinea mondială. Un puşti de 15 ani din New Jersey, Jonathan Lebed, a fost arestat de curînd pentru a fi obţinut ilegal profituri din vînzarea de acţiuni. A făcut avere uite-aşa, cumpărînd acţiuni de mică importanţă, în numele tatălui său şi trimiţînd apoi mesaje la diferite chatrooms , povestind ce grozave erau acţiunile cu pricina. Preţurile creşteau, puştiul umfla banii. Este uimitor de simplu. E cu mult mai simplu azi să faci bani pe Internet decît era, pe vremuri, să construieşti un aparat de radio, sau decît orice altă îndeletnicire care presupune o oareşcare îndemînare. Nu cu mult timp în urmă, un student în programare a aruncat lumea în aer cu virusul "I love you", o chestie atît de simplă că a putut s-o facă în recreaţii. Evident, ar putea exista şi o altă explicaţie a faptului că oamenii nu fac atîta rău pe cît ar putea. S-ar putea să nu fie mai cumsecade, ci doar mai tolomaci. Poate că încă nu şi-au dat seama cum ar putea comite mîrşăvii folosind noile tehnologii. Cei mai în vîrstă, care sînt de obicei mai ticăloşi decît copiii, nu au deprins încă noile media. Copiii, care se mişcă prin ele ca peştele prin apă, tocmai pun la punct fundamentul psihologic care să le permită să obţină şi distracţie şi revanşă. Se prea poate, totodată, ca delincvenţa să fie în floare în ciberspaţiu, dar ca adevărata ei întindere să fie ţinută secretă de mega-corporaţii, ca să nu tulbure mulţimile încrezătoare care migrează spre ciberspaţiu precum lemingii

peste marginea hăului. Nu există nimic, absolut nimic înlăuntru