Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero merge mai departe pe controversata cale a procesului de pace cu organizatia separatista basca ETA, anuntand oficial deschiderea dialogului cu aceasta. Aripa politica a ETA, partidul Batasuna, scos in afara legii in 2003 pentru ca a refuzat sa condamne terorismul, a salutat declaratia lui Zapatero ca pe "un triumf democratic al Euskal Herria ("Marea Tara a Bascilor", incluzand Tara Bascilor din Spania si Franta, impreuna cu Navarra)". Seful guvernului autonom basc, nationalistul moderat Juan Jose Ibarretxe, a declarat ca inceperea dialogului intre guvernul spaniol si ETA este "o stire magnifica", marcand o "noua etapa in istoria poporului basc". Ibarretxe s-a declarat convins ca Batasuna va participa la dialogul intre partidele politice basce si la alegerile locale de anul viitor, cu alte cuvinte - va reintra in legalitate, desi premierul spaniol a spus in declaratia sa de joi seara ca va fi mentinuta actuala lege a partidelor politice, prin care aripa politica a ETA era declarata ilegala. Liderul Batasuna, Arnaldo Otegi, a cerut Frantei, intr-o declaratie de presa, la San Sebastian, sa "inceteze sa considere solutionarea conflictului basc drept o problema interna a statului spaniol" si "sa se implice cu responsabilitate in solutionarea politica a conflictului", abandonand "calea represiunii". Autoritatile franceze au colaborat in ultimii ani cu cele spaniole impotriva ETA, a carei retea de finantare si procurare de explozibil si armament era extinsa in ambele parti ale frontierei. Presedintele Frantei, Jacques Chirac, a reactionat cu prudenta, exprimandu-si "speranta ca dialogul va duce la reglementarea definitiva" a conflictului basc si reafirmand "sprijinul constant al Frantei pentru eforturile Spaniei impotriva terorismului" si "solidaritatea care uneste Franta si Spania". Mariano Rajoy, liderul Partidului Popula