Părinţii stresaţi pot modifica codul genetic al unui copil, cu rezultate vizibile abia în adolescenţă, arată un studiu al Universităţii Wisconsin, citat de siteul livescience.com. Astfel, experienţele trăite în copilărie pot avea efecte pe pe termen lung, înfluenţând viitorul acestuia.

Analiza s-a bazat pe mostre de ADN prelevate de la mai mult de o sută de copii de până la 15 ani, comparându-le cu datele colectate între 1990 şi 1991. Părinţii au dat informaţii privind nivelul lor de stres, nivelul furiei, posibile depresii şi problemele financiare. „Este prima dovadă că agresivitatea şi stresul părinţilor în primii ani din viaţa unui copil modifică epigenomul acestuia. Acest lucru oferă un mecanism prin care experienţele <> şi rămân acolo pentru mulţi ani", spune unul dintre cercetătorii care au realizat studiul, Michael S. Kobor.

Echipa de cercetători a analizat datele epigenetice ale copiilor. Epigenetica este un proces prin care expresia genelor se modifică, dar secvenţa de ADN rămâne stabilă. În strânsă legătură cu epigenetica se află procesul numit metilatie, în care un grup de substanţe chimice se ataşează ADN-ului unei persoane şi poate genera modificări în expresia anumitor gene în faţa stimulilor sociali şi fizici. Copiii care au avut părinţi stresaţi au raportat un nivel al metilaţiei ridicat în momentul când au devenit adolescenţi.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că mamele stresate înfluenţează atât băieţii, cât şi fetele, dar taţii au un efect mai mare asupra fiicelor. Descoperirea vine să întărească cele afirmate în studii anterioare, care au pus în strânsă legătură apariţia pubertăţii timpurii sau a temperamentului dificil al fetelor cu absenţa taţilor.