Consilierea individuală sau de grup ne poate ajuta să înţelegem de ce avem ieşiri necontrolate în anumite situaţii.
Furia este o emoţie normală, care apare ca răspuns la ameninţări. Ea este deci necesară supravieţuirii, dar numai în anumite doze. Dacă nu este ţinută sub control, furia poate deveni distructivă pe plan profesional şi personal. Mai mult, când furia pune stăpânire pe o persoană, ea poate genera suferinţe fizice: hipertensiune arterială, dureri de cap, probleme de digestie şi depresie.
Reprimarea nu este o soluţie
Având convingerea că furia este o emoţie negativă, nepotrivită, majoritatea oamenilor au tendinţa de a o reprima. Aceasta nu este însă o soluţie pe termen lung. „Furia nu trebuie reprimată, ci eliberată. În caz contrar, ea rămâne în interior, ca un vas sub presiune căruia îi pui un capac mai bun. Rezultatele par bune, până când cedează capacul", explică Lena Rusti, psiholog psihoterapeut la Clinica Mentarex Consult din Bucureşti. Furia neexprimată generează depresie şi anxietate, atrage atenţia specialistul.
Există câteva tehnici care ne pot ajuta să reducem din intensitatea ieşirilor nervoase. Una dintre ele este să învăţăm să avem o reacţie întârziată la stimulul care generează furie. Cu alte cuvinte, să ne luăm un timp, o pauză între stimul şi reacţie, timp în care să încercăm să ne relaxăm.
De exemplu, putem trage adânc aer în piept de trei-patru ori înainte de a răspunde în vreun fel unei „ameninţări" sau ne putem proiecta în minte o imagine frumoasă din ultima vacanţă în care am fost. Deprinderea unor tehnici de relaxare poate fi, de asemenea, utilă. Astfel de tehnici ne pot ajuta pe termen lung să ţinem sub control furia. „Învăţând să fim relaxaţi, evităm de fapt ca situaţia stresantă să ne găsească încordaţi şi gata de o reacţie bazată pe furie", spune psihoterapeutul Lena Rusti.
