Preşedintele Kîrgîzstanului, Roza Otunbaeva prima femeie şefă a unui stat din Asia Centrală post-sovietică, al cărei mandat este interimar şi expiră la 31 decembrie 2011, şi-a propus un ţel curajos: să creeze "o nouă cultură politică bazată respectarea legii într-o ţară zguduită de confruntări etnice şi de corupţie", scrie El Pais, citat de Agerpres.

Otunbaeva, în vârstă de 59 de ani, se confruntă cu o situaţie "volatilă": în sud s-ar putea repeta valul de violenţe declanşat în noaptea de 10 spre 11 iunie şi care, potrivit estimărilor propriei preşedinte s-a soldat cu moartea a 2.000 de persoane, plus jumătate de milion de strămutaţi şi de refugiaţi care şi-au pierdut casele în ciocnirile dintre kirghizi şi uzbeci.

La trei săptămâni de la confruntări, tensiunile se menţin în regiunile Osh şi Jalalabad. Guvernul provizoriu, instalat la Bişkek, în nord, nu controlează grupurile armate care, prezentându-se ca forţe de ordine, răpesc, jefuiesc ori şantajează în sud. Divizaţi între ei, protagoniştii revoluţiei din aprilie sunt mai preocupaţi de consolidarea puterii şi de alegerile din octombrie decât de sutele de mii de refugiaţi.

La Osh distrugerile sunt masive în cartierele uzbece şi mai izolate între kârgâzi. Un grup de kârgâzi cu rude dispărute în confruntări au organizat la sfârşitul săptămânii o conferinţă de presă. Au cerut un guvern provizoriu care să demareze o anchetă - din care să fie excluşi uzbecii - asupra tulburărilor şi au dat ca termen limită trei zile. Grupul era condus de Iosef Judaverden, tatăl lui Atojunov, băiatul de zece ani care a dispărut în iunie plecat pe urmele fratelui său "să lupte împotriva uzbecilor".

Atât kirghizii cât şi uzbecii din Osh şi Jalalabad coincid în criticile lor privind ineficienţa autorităţilor. Primii sunt mai extrovertiţi, cei de-ai doilea, mai rezervaţi, în mare parte de teamă. În comunitatea uzbekă ex