În contextul dezastrului provocat de cutremurul din Japonia la centrala nucleară Fukushima, câteva naţiuni europene şi-au recalculat planurile nucleare. Strategia Germaniei, Italiei şi a Elveţiei nu coincide cu planurile Franţei, care deţine 58 din cele 143 de reactoare existente în Europa şi are în plan extinderea lor.
În timp ce Germania a anunţat, luni, că îşi va închide treptat toate cele 17 reactoare nucleare până în 2022, Sarkozy şi-a exprimat încrederea în siguranţa energiei nucleare şi a exclus orice posibilitate de a renunţa la centralele sale.
Centrala nucleară de tip ERP (European Pressurised Reactor) ce este construită în nord-vestul Franţei, în Flamanville, este considerată a fi cea mai sigură. Sistemul este organizat în patru sub-sisteme (faţă de două cât au alte centrale), fiecare situate în camere separate, departe de clădirea reactorului. Defectarea simultană a sistemelor este considerată a fi aproape imposibilă, întrucât reactorul ar putea continua să funcţioneze în condiţii normale de siguranţă în timpul reparaţiilor.
Într-adevăr, acest reactor a fost construit astfel încât să reziste dezastrelor, dar nu este şi cazul centralelor mai vechi, care nu sunt dotate cu sisteme de securitate la fel de sofisticate, spun experţii.
Există, însă, şi experţi care nu sunt atât de convinşi de siguranţa centralei. "Este pură propagandă", crede Didier Anger, fost deputat european şi militant anti-nuclear, care a subliniat legăturile strânse dintre guvernul francez şi compania de stat Electricité de France (EDF), care construieşte centrala.
"În urmă cu câteva săptămâni, după dezastrul de la Fukushima, directorul Autorităţii franceze de Securitate Nucleară a anuţat, în faţa parlamentarilor, că ar trebui să oprim reactorul centralei de la Flamanville, să fim siguri că nu există probleme. Câteva ore mai târziu a revenit asupra decla