Topirea zapezilor pe partiile aflate la altitudini joase ii impinge pe schiori catre inaltimile muntilor, acolo unde nu exista piste amenajate. In aceste locuri, riscul producerii unor avalanse este mult mai ridicat.
In ultimii ani, sporturile de iarna au cunoscut o usoara dezvoltare la noi in tara. Acest lucru ii preocupa pe unii dintre salvamontisti, care se tem cel mai tare de riscul producerii unor avalanse. Marius Scheaua, 40 de ani, avocat in baroul Bucuresti, este la fiecare sfarsit de saptamana salvator montan voluntar la Busteni. Secretar al Comisiei de Avalanse a Clubului Alpin Roman si membru al Asociatiei Nationale pentru Studiul Zapezilor si al Avalanselor din Franta, Scheaua incearca sa atraga atentia asupra importantei pe care ar trebui sa o aiba reducerea riscului de avalanse la noi in tara.
Jurnalul National: Domnule Scheaua, vremea in incalzire sporeste riscul unor avalanse in aceasta perioada? Marius Scheaua: In momentul de fata, existenta riscului de avalansa nu este legat numai de incalzirea vremii din ultima perioada.
De ce se mai leaga? Riscul de avalansa este destul de ridicat in multe masive muntoase din tara, insa aceasta situatie se datoreaza in primul rand din cauza cantitatilor mari de zapada cazute pana in urma cu aproximativ o saptamana.
In ce masive din Romania se produc avalanse? Oriunde exista o panta care are un anumit grad de inclinare si o anumita configuratie, pe care s-a acumulat o cantitate suficienta de zapada ce prezinta anumite caracteristici in anumite conditii se poate produce o avalansa. In Romania, avalansele au loc mai frecvent in muntii inalti, cum sunt Fagaras, Bucegi, Retezat, Parang sau Rodnei. Asta nu inseamna ca restul masivelor sunt ferite.
In Romania, avalansele produc victime omenesti si pagube materiale! Aproape an de an decedeaza cateva persoane ca urmare a accidentelo
