Potrivit specialiştilor, fenomenul se întinde precum râia. Cea mai afectată zonă este cea de sud, cuprinzând localităţile Gogoşu, Balta Verde şi Jiana.

Circa 20.000 de hectare de suprafeţe agricole din sud-vestul judeţului au devenit, în ultimii ani, nisipoase, din cauza defrişării masive a perdelelor de protecţie şi a plantaţiilor de pomi. În plus, creşte temperatura pe glob, iar noi nu mai avem nici măcar un sistem funcţional de irigaţii.

Soluţii ar fi să oprim deşertificarea şi să scoatem şi ceva profit, dar sunt imposibil de pus în practică, pentru că nu sunt bani. “Deşertificarea este un fenomen care poate fi oprit. Dacă statul îi acordă puţină atenţie, chiar daca nu îl opreşte, ci doar îl încetineşte, tot e ceva.

Cea mai afectată zonă este de la Gogoşu la Salcia, care se intinde ca o râie, spre Burila, Jiana, Devesel, Cujmir şi Pătulele”, ne spune Ştefan Tîrîşescu, directorul Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Mehedinţi, adăugând că până acum a făcut cel puţin 20 de referate pentru a încerca refacerea perdelor de protecţie.

Nu mai lucrează nimeni pământul

Mai bine de 10 la sută din suprafaţa agricolă a Mehedinţiului este formată din nisipuri aride. Fenomenul s-a accentuat după `90, când agricultura s-a prăbuşit. Perdelele de protecţie au fost rase, la fel şi livezile, nu se mai irigă şi nu se mai cultivă nimic.

În plus, nu se mai irigă. Iar dacă pe unii îi interesează, pe mulţi alţii, deloc. „Aici era fabrică de bani, domnule. Nu trebuia să fi stricat plantaţiile. Ar trebui să se pună caişi, piersici, să pună plantaţie din nou. E distrus pământul. Nu-l mai lucrează nimeni, că nu se merită”, spune Ilie Moraru, localnic din Burila Mare.

La Gogoşu, aproape 5000 de hectare de teren sunt nisipoase, iar sătenii spun că atunci când bate vântul, praful e dus la 30 km depărtare. De asemenea, în Jiana Veche, este