Se ştie că în mediul rural, în unele cazuri, cultura este la pământ. O spun atât reprezentanţii instituţiilor judeţene de cultură cât şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Gorj. Situaţia devine dramatică, când în mai mult de jumătate din localităţile din Gorj, treaba directorului de cămin cultural este făcută de bibliotecari, pentru că aceste posturi au fost restructurate. Mai mult decât atât, câteva dintre căminele culturale din judeţ stau cu lacătul pe uşă, pentru că nu mai are cine să se ocupe de ele.

Există localităţi în judeţul Gorj unde nu există directori de cămine culturale, deşi aceste instituţii există şi unele chiar reabilitate şi modernizate la standarde europene. De aceste cămine se ocupă bibliotecarii, care sunt nevoiţi să îndeplinească un volum mare de muncă, pe acelaşi salariu. Această realitate cruntă, în care activitatea culturală dintr-o localitate este pusă sub „sechestru” pentru că nu există o persoană care să organizeze aceste activităţi, este confirmată şi de Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj. „Există localităţi unde nu există directori de cămine culturale, pentru că asta este realitatea. În momentul în care s-au făcut restructurări la nivelul administraţiilor publice locale primele posturi care au fost vizate au fost cele de directori de cămine culturale. Acolo stătea bugetul primăriei sau al bugetului local. De acolo se tăia tot ce se putea tăia. Nu mi s-a părut corect, instituţia noastră a avut reacţie publică la momentul respectiv. Mai mult de jumătate din căminele culturale din Gorj au căzut în spatele bibliotecarilor, care fac două munci şi sunt plătite pentru un sfert din munca pe care o desfăşoară”, a spus Ion Cepoi. Situaţia devine dramatică, atunci când, spre exemplu Casa de Cultură de la Novaci, o casă „absolut excepţională” după cum declară Cepoi, stă ma