Augustin Maior, fondatorul Şcoalii de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj, a pus bazele telefoniei multiple, reuşind să transmită simultan, pe o singură linie telefonică de 15 km, 5 convorbiri fără ca semnalele să interfereze. Fundamentele teoretice ale muncii sale au fost publicate în resviste imporntate din Germania şi Anglia.

Augustin Marior se numără printre profesorii şi inventatorii cei mai de seamă care au activat în cea mai mare universitate din Ardeal, Babeş-Bolyai. Povestea vieţii lui este redată pe larg în paginile istoriei universităţii, la capitolul dedicat profesorilor de la Facultatea de Fizică. El este cunoscut pentru faptul că a pus bazele telefoniei moderne. Experimentul pe care l-a făcut în 1906, pe când era inginer la Staţia Experimentală a Poştelor din Budapesta avea să-l facă celebru în toată lumea. Astfel, el a reuşit să transmită simultan, pe o singură linie telefonică de 15 km, 5 convorbiri fără ca semnalele să interfereze. Fundamentele teoretice ale telefoniei multiple au fost publicate în 1907 în revista „Elektrotechnische Zeitschrift” şi apoi, în 1914, în lucrarea „The use of High-Frequency Alternating Currents in Telegraphy, Telephony and for Power Transmission” publicată în revista “The Electrician”.

Lucrarea lui, prezentată de un laureat Nobel

Augustin Maior a fondat Şcoala de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj, menţinând un contact permanent cu marile idei ale timpului şi având contribuţii remarcabile în domeniile aflate în dezvoltare în Europa. Aceste contribuţii au fost pe deplin recunoscute în anul 1950, când laureatul Premiului Nobel M.Louis de Broglie a prezentat la Academia din Paris lucrarea lui Augustin Maior intitulată „Câmpurile gravitaţionale şi magnetismul”. Acesta a fost unul dintre ultimele evenimente fericite din viaţa zbuciumată a lui Augustin Maior de după 1947. @N_