Înainte ca noua “taxa pe stâlp”, aşa cum este numită generic impozitarea construcţiilor speciale anunţată de premierul Victor Ponta, să se oficializeze, primarii încep să îşi dispute cu Guvernul banii pe care statul ar urma să îi încaseze.
De la sondele de foraj la stâlpii reţelelor de electricitate şi telefonie, de la conductele de gaze până la coşurile de fum, Guvernul a decis după negocierile cu FMI taxarea construcţiilor speciale cu 1,5% de la 1 ianuarie. În proiectul de ordonanţă de urgenţă care va fi adoptat joi în Guvern, la pachet cu bugetul, Ministerul Finanţelor aprevăzut clar direcţionarea acestui impozit către bugetul de stat. Primarii marilor municipii, contactaţi de gândul, consideră însă, la unison, că banii trebuie să rămână la bugetele locale unde se şi colectează.
„Sigur că banii trebuie să rămână la bugetul local, pentru că aceste reţele ocupă terenul localităţii respective”, spune Tudor Pendiuc (PSD) primarul Piteştiului şi preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România (AMR). De aceeaşi părere sunt şi primarii din Alba Iulia, Baia Mare, Satu Mare. “Dacă tot punem o taxă suplimentară pe care o încasăm noi, n-ar trebui să ni-i ia la Bucureşti”, susţine şi Dorel Coica (PSD), primarul din Satu Mare. PDL-istul Mircea Hava (Alba Iulia) este şi mai tranşant: “Să vină să le colecteze ei, noi nu o să le colectăm ca să le dăm lor banii”.
Primarii PSD vor să ridice problema noilor taxe şi în partid, lui Victor Ponta, vineri, la Liga Aleşilor Locali ai PSD şi sâmbătă, la Consiliul Naţional.
Primarul din Oradea, liberalul Ilie Bolojan, s-a resemnat însă în privinţa acestor venituri. “Noi întotdeauna vom dori ca impozitele colectate pe teritoriul unor localităţi să revină la primărie. Va exista întotdeauna această dispută. Pe de altă parte, Guvernul de ce a luat aceste măuri? Ca să îşi cârpească găurile. Nu a făcut-o pentru auto