România - a doua în topul celor mai sărace ţări din Uniunea Europeană - trebuie să ia măsuri din ce în ce mai dure pentru a respecta solicitările făcute de Fondul Monetar Internaţional dacă vrea să păstreze acordul de împrumut, transmite joi Reuters, citat de Agerpres.

Reuters notează că România a înregistrat cea mai rapidă creştere economică din UE, până când balonul tranzacţiilor imobiliare şi al creditelor de consum s-a spart în 2008. La ora actuală, ţara se confruntă cu o rată din ce în ce mai crescută a şomajului, pe fondul creşterii taxelor şi al diminuării cheltuielilor publice.

Economia ţării - continuă Reuters - s-a contractat cu mai mult de şapte procente anul trecut, se află încă în recesiune şi depinde de pachetul de ajutor economic în valoare de 20 de miliarde de euro acordat de FMI, care impune însă un control strict al cheltuielilor şi al deficitului bugetar.

Reuters enumeră principalele riscuri politice pentru România:

În ce priveşte finanţarea FMI, orice întârziere ulterioară sau suspendare a plăţii ajutorului este foarte probabil să ducă la o nouă dezechilibrare a pieţelor. În acest sens, trebuie văzut dacă FMI va fi mulţumit de măsurile luate de guvern şi dacă România va reuşi să aducă deficitul bugetar în limitele convenite cu FMI pentru 2010.

În ce priveşte stabilitatea guvernamentală, Reuters notează că victoria strânsă a preşedintelui Traian Băsescu în alegerile din decembrie 2009 a determinat o criză politică întinsă pe o perioadă de trei luni, provocând o reconsiderare a ajutorului internaţional, fapt care a avut impact şi asupra monedei naţionale. O stabilitate politică mai mare i-a dat apoi Băncii Centrale posibilitatea de a tăia dobânzile la credite până la un nivel record, astfel încât să impulsioneze din nou economia. Însă Boc a supravieţuit cu greu unui vot de neîncredere înaintat luna trecută de opoziţia d