Delegaţia finanţatorilor internaţionali – Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană şi Banca Mondială – şi-a încheiat ieri vizita de nouă zile la Bucureşti. A rămas doar cu promisiunile autorităţilor române. În timp ce FMI cere adoptarea de urgenţă a reformelor structurale, liderii politici din România cer o “derogare” până după alegerile parlamentare. Ce şanse are economia României după 9 decembrie?

Deşi România s-a angajat în faţa FMI, de mai multe ori, să ia măsuri de stimulare a economiei, implementarea acestora a fost amânată de fiecare dată. Printre acestea se numără reforma sistemului de sănătate, sistemului de educaţie, plata arieratelor, privatizarea unor companii de stat, listarea unor pachete minoritare la societăţi din portofoliul statului, dar şi implementarea managementului privat.

Ieri, în ultima zi a vizitei la Bucureşti, Erik de Vrijer, şeful misiunii finanţatorilor externi, a atras atenţia preşedintelui Traian Băsescu că implementarea acestor reforme este vitală pentru redresarea economiei româneşti, Produsul Intern Brut al României revenind în trimestrul al treilea pe scădere (-0,5% faţă de trimestrul al doilea), ceea ce indică intrarea, cel mai probabil, în recesiune la sfârşitul anului.

În replică, Băsescu a transmis delegaţiei finanţatorilor internaţionali că autorităţile române vor trebui să se concentreze asupra acestor măsuri după alegerile parlamentare din 9 decembrie.

„Am vrea să ne menţinem programul în continuare şi sunt foarte convins că după alegeri vom putea să ne îndeplinim obiectivele. Şi vom stabili împreună cu Guvernul, cu BNR următoarele obiective astfel încât la final să putem declara acest program o reuşită“, a declarat Băsescu ieri, la întâlnirea de la Palatul Cotroceni.

Problema este că nimeni nu mai crede în promisiunile liderilor politici: nici investitorii şi, cel mai p