Un studiu arată că majoritatea covârşitoare a şefilor instituţiilor de învăţământ superior nu au o activitate ştiinţifică în măsură să îi recomande pentru o astfel de poziţie. Jumătate dintre ei nu au publicat nici un articol ştiinţific relevant. În replică, rectorii admit că nu sunt oameni de ştiinţă, dar cred că sunt buni manageri.

Liviu Giosan, iniţiatorul şi unul din fondatorii asociaţiei „Ad Astra" a oamenilor de ştiinţă din România, a analizat activitatea a 48 de rectori din principalele universităţi din România. Pentru ca rezultatele să fie dincolo de orice suspiciune, analiza s-a făcut pe baza articolelor scrise de rectori, existente în baza de date ISI-Thomson, cel mai important reper al lumii ştiinţifice internaţionale.

Performanţă cu zero pe linie

Rezultatele arată că, în majoritatea universităţilor, rectorii au o activitate ştiinţifică similară cu cea a unui începător. Deşi ocupă poziţia de profesori universitari de mai multe decenii, 29 dintre ei au mai puţin de cinci articole publicate. O medie decentă ar fi de unul pe an. Foarte multe dintre articolele publicate nu au nici o rezonanţă în domeniul de activitate al respectivului rector. Peste jumătate dintre ei nu au niciun articol citat în întreaga carieră, ceea ce înseamnă că activitatea lor ştiinţifică a fost zero. Printre rectorii aflaţi în această situaţie se găsesc cei de la Universitatea „Petre Andrei"şi „Al. Ioan Cuza" din Iaşi, „Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila", „Spiru Haret", Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, „Valahia Târgovişte", Universitatea din Craiova, Baia Mare, Piteşti, „Universitatea de ştiinţe agronomice şi medicină veterinară" Banat şi Bucureşti, „Institutul de Administraţie publică şi afaceri".

Gheorghe Roşca, rectorul Academiei de Ştiinţe Economice, are doar două articole publicate şi o singură citare, infim pentru un institut cu