La nici o saptamana dupa alegerile prezidentiale din Iran, soldate cu desemnarea lui Mahmud Ahmadinejad, 49 ani, sef al statului, ziarul "Washington Times" a publicat marturia a trei americani, La nici o saptamana dupa alegerile prezidentiale din Iran, soldate cu desemnarea lui Mahmud Ahmadinejad, 49 ani, sef al statului, ziarul "Washington Times" a publicat marturia a trei americani, potrivit carora acesta ar fi fost unul dintre principalii actori ai luarii de ostatici de la Ambasada SUA din Teheran, din 1979. De fapt, imediat dupa ce Ahmadinejad a fost ales presedinte al Iranului, unii dintre biografii sai occidentali au evocat si episodul de mai sus. Mai precis, la 4 noiembrie 1979, la nici zece luni de la triumful revolutiei islamice in Iran si revenirea ayatollahului Khomeiny din exil, un grup de tineri radicali a luat cu asalt Ambasada SUA din Teheran, in care se gaseau 90 de persoane ce au devenit ostatice ale mujahedinilor. Dupa un timp, unele dintre acestea au fost eliberate in urma unor negocieri dificile, dar 52 au ramas ostatice ale grupului, care i-a tinut pana la 20 ianuarie 1981. In vara lui 1980, un comando american a incercat sa-i elibereze, dar actiunea s-a soldat cu un esec rasunator. Intre timp, in SUA au avut loc alegeri prezidentiale, pe care presedintele in exercitiu Jimmy Carter le-a pierdut in principal din cauza crizei ostaticilor americani din Iran. De altfel, in urma unei medieri a ministrului algerian de Externe, Abdelaziz Bouteflika, ei au fost eliberati abia la o zi dupa ce, la Casa Alba, s-a facut transferul de putere intre perdantul Carter si castigatorul Roland Reagan. Revenind la rolul jucat de Ahmadinejad in criza ostaticilor americani, trei dintre acestia au acordat interviuri separate ziarului "Washington Times", in care pretind ca el s-a aflat de prim-plan. Colonelul in retragere Charles Scott, 73 ani, declara: "Imediat ce i-am