Producerea de biogaz ar avea efecte economice benefice şi ar reduce cantitatea de deşeuri şi gaze nocive. Sursa: AFP Photo Relansarea producţiei de biogaz în România, în contextul actualei crize de energie, ar putea fi o alternativă fiabilă. Specialiştii spun că, prin puterea sa calorică, biocombustibilul ar trebui să fie o resursă aflată în vizorul marilor producători de energie.

„Biogazul, produs la scară largă, ar duce şi la înlăturarea materiilor organice poluante precum dejecţiile umane, animaliere şi avicole, deşeurile menajere şi industriale din abatoare şi industria alimentară“, susţine Vasilie Nikolic, unul dintre cercetătorii români care au dezvoltat această tehnologie în ţara noastră. Din potenţialul energetic al biogazului produs în totalitate prin combustie internă şi externă se obţin circa 30 de procente energie electrică utilizabilă ca atare sau injectabilă în reţeaua naţională, 60% energie termică sub formă de apă fierbinte (75-80 de grade Celsius), pierderile energetice fiind minime, de doar 10 puncte procentuale.

Bogăţia din bacterii

Biogazul are în compoziţie mai multe gaze combustibile, printre care metanul şi hidrogenul. Acestea se formează prin descompunerea substanţelor organice într-un mediu umed şi fără oxigen, proces care se numeşte fermentare anaerobă, la temperaturi între 20 şi 45 grade Celsius, în prezenţa metanobacteriilor.

În dependenţă de materia primă, cantitatea de metan în biogaz este de 35%-80%. Volumul maxim de metan se obţine prin fermentarea resturilor animaliere, în special de la complexurile avicole. În stare pură, biogazul este un gaz combustibil, cu o putere calorică puţin mai mare decât cea a motorinei. De exemplu, cu o butelie de 0,1 ml la presiunea de 200 de atmosfere, cu o concentraţ ie de 28 ml de metan, un tractor poate funcţiona opt ore.

Ţăranul