Mai toţi scriitorii de pe meleaguri bistriţene au avut perioade în viaţă în care instabilitatea financiară i-a dus la disperare. Dacă Liviu Rebreanu a reuşit să lase ceva familiei sale, Andrei Mureşanu abia îşi ducea zilele, pentru că poeziile sale nu se vindeau.
Andrei Mureşanu s-a născut sărac şi a murit sărac
Poetul Andrei Mureşanu s-a născut în Bistriţa, într-o familie de ţărani. Tatăl său Teodor ţinea în arendă o moară de argăsit scoarţa, care cu greu asigura existenţa familiei compuse din el, soţia şi trei copii.
Andrei Mureşanu a muncit ca profesor la Braşov, iar mai apoi, după Revoluţia din 1848, ca traducător la Sibiu. Este pensionat în anul 1861, la doar 45 de ani, însă pensia dată de guvern nu-i ajunge să-şi întreţină familia.
În 1862 tipăreşte un volum de poezii, însă cartea nu se vinde cum ar spera, în ciuda faptului că Iacob Mureşanu face apeluri insistente în Gazeta Transilvaniei către publicul român pentru a-l ajuta pe poetul sărac şi bolnav cumpărându-i poeziile.
La un an de la apariţia cărţii, poetul se stinge la Braşov, tot în sărăcie, lăsând în urma sa un băiat în clasa a VII-a şi o fetiţă care nici nu împlinise un an.
Averea lui Liviu Rebreanu, motiv de război între soţie şi familia de provenienţă
Altfel au stat lucrurile în cazul lui Liviu Rebreanu, care deşi s-a confruntat în mai multe perioade ale vieţii cu dificultăţi financiare a reuşit să lase familiei o moşie, care a şi determinat un război între soţia sa Fanny şi familia sa din Prislop.
Întrebat într-un interviu dacă e bogat, Liviu Rebreanu a răspuns: „Stau în casă cu chirie. Am patru pogoane cu vie la Valea Mare lângă Piteşti. Desigur că biblioteca pe care o vezi valorează ceva”.
Ştefana Rădulescu, soţia scriitorului provenea dintr-o familie care cândva avusese o stare ma