În centrul localităţii a fost dezvelit şi sfinţit un monument în amintirea celor 40 de catolici care au fost masacraţi de către 500 de cavalerişti şi 1.000 de infanterişti ruşi. Istoricii spun că răscoala a fost singurul moment naţional de revoltă împotriva ocupaţiei străine.

Împlinirea a 180 de ani de la răscoala de la Săbăoani a fost comemorată duminică, 7 august, prin dezvelirea şi sfinţirea unui monument statuar ridicat în centrul satului de către sculptorul Florin Zaharescu.

Soborul de preoţi care a sfinţit statuia l-a avut în frunte pe episcopul auxiliar Aurel Percă, fiu al satului. Majoritatea celor care s-au jertift în anul 1831 au fost din Săbăoani, dar au fost persoane şi din Gherăieşti, Iugani şi Prăjeşti. Printre cei pomeniţi s-au aflat tineri cu vârsta de 16 sau 17 ani, dar şi mai vârstnici, de 60 de ani.

Răscoala împotriva ocupaţiei ruseşti din timpul Regulamentelor Organice a izbucnit atunci când ţăranii au fost obligaţi, pentru prima dată, să-şi dea copiii la oaste.

Ţăranii, obligaţi să-şi dea feciorii ruşilor

„Ca tot ţăranul român, şi săbăonenii de atunci suportau cu stoicism dările vremii. Dar când au fost obligaţi să-şi dea feciorii străinilor, s-au simţit loviţi în ce le era mai drag. Au fost loviţi în însăşi fiinţa neamului lor, mai ales că se zvonea că urmează ca tinerii să fie duşi la ruşi“, a explicat Adrian Robu, localnic. Masacrul a fost comis în cimitir şi chiar în biserica satului.

„Fiind înşelaţi şi batjocoriţi în repetate rânduri de către ruşi, sătenii nu au avut încredere în promisiunile că fiii lor nu vor fi duşi în Rusia. Confruntarea armată a avut loc pe 24 aprilie 1831 în cimitirul din jurul bisericii şi chiar în biserica din Săbăoani. Dispunând de o netă superioritate, trupele ruseşti, formate din 500 de cavalerişti şi 1.000 de infanterişti, au organizat un adevărat masacru în mulţimea încercuită“