Trebuia să plec la Atena pentru un colocviu organizat de revista L'atelier du roman, în strînsă colaborare cu Lettre Internationale, versiunea română. Tema a fost sugerată chiar de redactorul-şef al celei din urmă, B. Elvin: Europa rîsului. De la Aristofan la Caragiale. Călătoria a început însă înainte de plecare, sub forma voiajului virtual. Dacă, în deambulările prin mediul autohton, lăsăm destul loc pentru imprevizibil, călătoriile în străinătate se planifică amănunţit. Dorinţa de a folosi eficient timpul impune explorarea virtuală a locurilor care vor fi parcurse. Resursele de informaţie din reţea, judicios utilizate, permit gestionarea călătoriei, astfel încît aventura să fie exclusă, iar costul să fie minim. Biletul de avion, achitat online, a fost primit prin poştă. Hotelul cel mai convenabil, adică ieftin şi central, a fost identificat, rezervat prin e-mail şi plătit prin cardul virtual. Traseul exact de la aeroport la hotel a fost stabilit în amănunt, inclusiv numărul autobuzului şi costul biletelor. Locurile şi muzeele obligatoriu de văzut au fost identificate pe hartă, proiectîndu-se traseele optime de parcurgere. Ciberspaţiul nu înseamnă doar informaţie, ci şi cunoaştere. De aceea, planificarea itinerarului a fost dublată de o planificare a mentalului. Siturile web ale muzeelor au fost parcurse în prealabil, pentru a şti dinainte la ce să te aştepţi, fotografiile locurilor celebre au fost examinate, pentru a nu scăpa unghiurile favorabile. Odată familiarizat cu ceea ce urma să văd, am dorit să cunosc dinainte ce au gîndit cei care au mai fost pe acolo. Unele reacţii le cunoşteam, pe altele, ori le ignoram, ori le uitasem. Timpul nu-mi permitea o examinare exhaustivă, astfel încît i-am cerut lui Google să-mi dea un singur lucru: Rugăciunea de pe Acropole a lui Ernest Renan. Am primit numaidecît trei versiuni, cu şi fără ilustraţii. Textul - superb şi autor