Cu o cadenţă uluitoare, aproape săptămânal, în fiecare colţ al mapamondului, din America de Sud până în Asia, Nicolae Ceauşescu lansa câte un volum din "gândirea creatoare". La mare modă erau şi biografiile "Ge­niului din Carpaţi", scrise la comandă.

Editurile străine, gazetarii, scriitori roiau în jurul liderului din Scor­ni­ceşti, a cărui imagine devenise o afa­ce­re profitabilă. Documente pro­ve­nind din Arhiva Cancelariei CC al PCR, secţia agitaţie şi propagandă, din perioada deceniului opt, dezvăluie contactele dintre statul român şi edituri prestigioase din lume.

MICHEL P. HAMELET, DESCHIZĂTOR DE DRUMURI

"Gândirea şi faptele" lui Nicolae Ceauşescu a fost consemnată în mai toate limbile pământului. Biografii ale "celui mai iubit fiu al poporului" au fost publicate în limba engleză (Do­nald Catchlove, Stan Newens), fran­ce­ză (Michel P. Hamelet, Michel Steria­de, Giancarlo Elia Valori), spaniolă, ger­mană (Waldemar Besson, Heinz Si­egert), italiană (Carlo Salinari), sâr­bo-croată (Dimce Belovski), turcă (Il­han Cevik, Fevzi Şirinli), japoneză (Goi­chi Kusano), finlandeză, portu­gheză, ebraică, greacă, arabă şi... urdu.

Prima biografie a lui Nicolae Cea­u­şes­cu a fost scrisă şi publicată în Occident de ziaristul francez Mi­chel P. Hamelet (1971). Imediat car­tea a lansat o modă. În deceniul opt, ziarişti, scriitori, publicişti din diferite colţuri ale lumii au consacrat liderului român tomuri voluminoase. În scurt timp, "viaţa şi personalitatea" sa au devenit o afacere editorială, de pe urma căreia a câştigat toată lumea. Editorii şi autorii şi-au "tras" venituri con­­sis­ten­te din comisioane şi vân­zări, în timp ce regimul de la Bu­cureşti a plusat la capitolul "ima­gine".

Hanna Zemer, re­dac­tor-şef la ziarul isra­e­lian Davar, a apli­cat cu succes reţeta unui volum consacrat lui Nicolae Ceauşesc