Scriitorul Eugen Istodor a povestit, într-un interviu acordat MEDIAFAX, cum a citit volumele pe care le-a inclus în "101 cărţi româneşti de citit într-o viaţă", mărturisind că relaţia sa cu literatura este una care alternează între păcălire şi lămurire, o muncă plină de "pasiune şi orbire".
Scris "de-al dracului" de un pasionat de poveşti care citeşte "ca vulturul", se descumpăneşte "ca vrabia", fuge "ca iepurele", pentru ca apoi să reia lectura "ca un fluture gata să dispară cât mai repede, de nu citeşte într-un timp dat", volumul "101 cărţi româneşti de citit într-o viaţă" nu este doar o listă de lecturi din literatura română à la Istodor, ci, mai mult, înlesneşte întâlnirea dintre lucrări literare româneşti şi fanii lor, care le recomandă. De la "O samă de cuvinte", de Ion Neculce, la "Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950", de Lucian Boia, fiecare volum îşi găseşte fanul care îl recomandă.
Cărţile sunt recomandate prin câte o "declaraţie de dragoste" luată de la oameni dintre cei mai diferiţi, de la taximetrişti la filosofi - o adevărată aventură, după cinci-şase ani de citit sistematic, însemnând peste o mie de volume, cele mai multe parcurse cap-coadă, altele doar răsfoite. Cărţile sunt recomandate în ordinea cronologică a apariţiei lor şi prezentate succint.
Volumul "101 cărţi româneşti de citit într-o viaţă" a apărut la Polirom şi va fi prezentat la standul editurii de la Târgul de carte Gaudeamus, care are loc de miercuri până duminică, la complexul Romexpo din Bucureşti.
Eugen Istodor a povestit într-un interviu acordat MEDIAFAX despre modul în care a ales cărţile din cel mai nou volum pe care îl semnează, despre cum a citit "Istoria ieroglifică", de Dimitrie Cantemir, despre câte like-uri ar putea avea o recomandare către Ion Neculce, pe Facebook, despre scriitorii necontemporani cu care ar sta or