Criteriile după care sunt evaluaţi aleşii locali sunt, în general, legate de banii pe care îi cheltuiesc sau îi aduc aceştia. Aceasta este, de altfel, şi una dintre cele mai importante etape economice.

Site-ul de specialitate econtext.ro a elaborat, de curând, o analiză a execuţiei bugetelor locale din fiecare judeţ din ţară, în anul 2010, acestea fiind cele mai recente date regionale.

Concret, dacă judeţele României au încheiat anul 2010 pe plus sau pe minus şi, mai ales, cu cât.

Bineînţeles, multe dintre judeţele mari se află în prima parte a clasamentului. Totuşi, sunt şi multe surprize. Cum era de aşteptat, Bucureştiul a consemnat cel mai mare surplus: 442,9 milioane lei.

După Capitală urmează, în mod surprinzător, Bacăul, care a încheiat anul 2010 cu un surplus de 118,2 milioane lei.

Cu doar trei milioane de lei mai puţin (115,6 milioane) a încheiat judeţul Cluj, care completează podiumul întocmit de cei de la econtext.ro.

La polul opus, cele mai slabe rezultate le-a obţinut Caraş-Severinul, care a încheiat anul 2010 cu un surplus de doar 12,3 milioane lei.

Având un surplus, la finele lui 2010, de 48,2 milioane de lei, judeţul Giurgiu ocupă poziţia 29 în clasamentul celor de la site-ul aminitit.

Este posibil ca diferenţa relativ mică să fie dată de sumele mici pe care, în ultimii ani, a trebuit să îi gospodărească cei din conducerea judeţului, cunoscut fiind trendul descendent al sumelor alocate de la bugetul naţional (cote defalcate din TVA) pentru judeţul Giurgiu, au declarat, pentru Adevărul, mai mulţi economişti giurgiuveni.