Filmul documentar antropologic "Adela si Agnetha" va fi proiectat in cadrul Festivalului International al Producatorilor de Film Independenti care se defasoara la Constanta si Mamaia. "Adela si Agnetha" este povestea a doua femei puternice dintr-un sat din podisul Transilvaniei. Filmul, realizat de Geo Scripcariu, merge pe urmele familiilor de sasi si tigani din Ardeal si prezinta alternativ o familie din satul Merghindeal, situat aproape de orasul Agnita, in care sotia e tiganca (Adela) si sotul sas, si o alta in care sotia e sasoaica (Agnetha) si sotul tigan.

Dupa caderea cortinei de fier majoritatea sasilor din Transilvania au emigrat in Germania. Desi in urma cu doar cateva decenii sasii se casatoreau aprope exclusiv doar intre ei, cei foarte putini care au ramas au inceput sa ia considerare inclusiv casatoria cu tiganci. Tiganii corturari pe de alta parte sunt la fel de sectari precum erau odinioara sasii. Ei nu accepta incurscriri cu alte etnii si risca o consagvinizare similara cu cea a saxonilor de odinioara. In Merghideal mai sunt doar 7 sasi, si o singura familie "pura" saxona. Hilde, face parte din aceasta familie si este comentatoarea avizata al schimbarilor -- candva imposibile -- din tesatura etnica si confesionala a locului in care s-a nascut. "Avutia satului" este deja aproape in totalitate in mainile tiganilor corturari care trei luni pe an "cershuiesc" la Paris si cu banii stransi cumpara case si pamanturi, devenind noii latifundiari ai locului.

Sasoaica Hilde intretine relatii armonioase cu toata lumea si vinde ce poate produce in gospodarie (miere ecologica, oaua de la gainile din batatura) pentru a-i trimite bani fiicei sale in Germania. Familiile mixte sunt intemeiate in mare parte cu tiganci "de casa" sau "de matase", mai emanicipate, din familii candva nomade, care au ajuns sa serveasca inainte de razboi pe langa gospod