Obiceiul organizarii expozitiilor universale a fost initiat in Europa in spatiul germanic. La 1844, in Berlin, se inaugureaza o expozitie unde vin toate statele germane. O si mai larga participare o aduce expozitia de la Londra, din mai 1851, la care sunt prezenti 1.700 de expozanti din Anglia, Franta, Austria, Belgia si SUA.

In 1855 si din nou in 1867, Franta preia initiativa organizarii marilor expozitii universale, continuata in 1878,1889, 1900... Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, expozitii se vor mai face la Sydney in 1879 si Melbourne in 1880, la Amsterdam in 1883 si Anvers in 1885, la Moscova in 1891, Chicago in 1893 si Bruxelles in 1897.

Dar expozitiile pariziene raman cele de referinta. Parisul era atunci capitala Europei. Acolo se duc si romanii la primele lor iesiri in lumea mare, cu brandurile de la Gurile Dunarii si sub pavilion national. In 1867, Romania participa la opt dintre cele zece sectii. Comisar general era Alexandru Odobescu. Se expun produse agricole si industriale, vechi manuscrise, icoane, macheta Bisericii Episcopale de la Curtea de Arges, Tezaurul de la Pietroasa, tesaturi populare. 3 medalii de aur, 9 de argint, 35 de bronz, 38 de mentiuni onoreaza prima prezenta a produselor romanesti sub pavilion propriu intr-o expozitie europeana. Intre cei medaliati si I.C. Bratianu, pentru vinul si roadele pamantului de la Florica, de care proprietarul era foarte mandru. In 1889, Romania participa cu 731 de exponenti si primeste 2 mari premii, 24 de medalii de aur, 65 de argint, 121 de bronz si 24 de medalii onorifice. Presedintele comitetului organizator e George Bibescu, in acelasi timp si comisar general al expozitiei. 14 reprezentanti ai Romaniei sunt in juriu. Pentru prima data cu un prilej atat de important, se remarca bucataria romaneasca, apreciata mult de presedintele Frantei Saadi Carnot, de sahul Iranului, de printul mo