Generaţia celor născuţi în urma decretelor ceauşiste de interzicere a avorturilor a întârziat procesul de îmbătrânire a populaţiei, ceea ce dă o şansă în plus bugetului de asigurări sociale. România ar putea avea abia din 2030 problemele demografice pe care statele occidentale le au astăzi cu sistemele de pensii.
Marele avantaj pe care l-a avut România după 1990 a fost politica demografică agresivă a lui Nicolae Ceauşescu şi în mod special Decretul din 1966 prin care se interziceau avorturile.
Citiţi şi:
Bomba cu ceas a pensiilor în Europa
Sindicatele insistă ca vârsta de pensionare să fie 63 de ani
„Asta a făcut ca România să aibă acum o numeroasă populaţie, cea a «decreţeilor», care vor rămâne activi încă vreo 20 de ani. Aceasta înseamnă un număr mare de contribuabili care susţin sistemul de pensii", a explicat sociologul Cătălin Ghinăraru, secretar ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Acest avantaj s-ar putea deovedi însă temporar pe fondul unui spor natural negativ. „Dacă se menţin condiţiile actuale de pensionare, în 2050 jumătate din populaţia activă a României va fi pensionară", spune Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie din Bucureşti, autorul capitolului „Pensii" din raportul prezindenţial „Riscuri sociale şi demografice în România".
El a explicat că „decreţeii" doar au întârziat procesul de îmbătrânire a populaţiei şi au salvat, temporar sistemul de pensii. „Când vor ajunge ei la vârsta de pensionare, adică din 2030, sistemul va intra în colaps. Vom avea multe intrări de pensionari şi puţine pe piaţa muncii. Rata de dependenţă se va degrada treptat", a adăugat Marian Preda.
Sistem atipic
În 1990,în România mai mult de trei angajaţi susţineau un pensionar. Deciziile politicianiste însă au permis şomerilor rezultaţi din privatizări să
