În sfârşit se poate spune că autorităţile au decis să iasă în forţă în circuitul turistic naţional. Oraşul cosmopolit are sute de clădiri vechi, hrube, plus trei locaţii de cazare şi campare, în Insula Mică a Brăilei, chiar şi în ostrovul Fundul Mare unde se află şi balta lui Terente.

Primul lucru de care este interesat orice vizitator avizat este reţeaua de galerii subterane rămase din vremea turcilor, reţea despre care se spune că nu a fost distrusă de trecerea timpului.

„Cred cu convingere că hrubele ar putea reprezenta un punct de atracţie turistică de prin rang. Brăila, deşi raia turcească până acum 180 de ani, nu a păstrat din cauza distrugerii cetăţii în 1828-1831 mai nimic din vechiul oraş. S-a păstrat doar Biserica Sfinţii Arhangheli şi casa turcească. Dar avem istoria sub picioarele noastre în hrubele care nicăieri în ţară nu mai pot fi regăsite", ne-a declarat prof. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei.

Oraşul subteran

Parte dintre aceste hrube au fost folosite mulţi ani pentru diverse activităţi.

„Am lucrat în anii 1956 - 1960 la Vinalcool, în hrube unde erau depozitate budane de câte 2000 de litri. Îmi aduc aminte că se intra în unele locuri cu camionul. Ce pot să spun este că se mergea prin ele de la strada Cetăţii până la depozitul de pe strada Plevnei, între strada Galaţi şi Gării", ne-a explicat Rada Nechifor, fostă salariată la Vinalcool, acum în vârstă de 74 de ani.

Autorităţile locale nu au pus încă pe tapet problema hrubelor pentru că se tem ca nu cumva acestea să reprezinte un pericol de surpare deşi, un singur astfel de incident s-a întâmplat în ultimii 10 de ani.

Obiective de interes

În trecut, când erau efectuate vizite în circuit de către companiile străine, la Brăila, o oprire obligatorie era la Biserica Greacă. Este, de altfel, cea