În noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989, s-a pus în aplicare un plan diabolic de ştergere a urmelor crimelor de la Timişoara. Victimele represiunii au fost furate şi incinerate la Bucureşti.

Aflată la conducerea statului, în absenţa soţului plecat în Iran, Elena Ceauşescu a fost informată permanent de situaţia de la Timişoara. Pentru a ascunde cadavrele, aceasta s-a consultat cu Emil Bobu, secretar al PCR şi cu ministrul de interne Tudor Postelnicu şi au horărât ca o parte din cadavre să dispară.

Urma să lanseze zvonul că aceştia au fugit din ţară. Singurul mod de a scăpa de ele era incinerarea la Crematorul “Cenuşa”, din Bucureşti. Generarul Constantin Nuţă i-a ordonat şefului Miliţiei Timiş, Ion Deheleanu, să se ocupe de problemă. Acesta a comandat o autoizotermă de la Comtim, de la Autobaza de la Berecsăul Mare, iar adjunctul său Ioan Corpodean a format echipa de ofiţeri care să transporte cadavrele. Din această echipă au făcut parte Gheorghe Avram, Iosf Veverca, Eugen Mişea şi Tiberiu Grui. Conducătorul acţiuni de la spitala fost colonelul Nicolae Ghircoiaş, şeful Institutului de Criminalistică a Capitalei. Doctorul Ovidiu Golea, directorul Spitalului Judeţean, a fost cel care a deschis lacătul de la morgă.

"Colete" în autoizoterma de la Comtim

Pentru a se putea lucra în linişte, s-au stins becurile din curte, iar geamurile saloanelor au fost acoperite cu perdele. În aceea noapte, miliţienii au încărcat peste 40 de cadavre, victime ale represiunii. Numărul victimelor era monitorizat permanent de către Nicolae Ghircoiaş, iar din partea armatei de colonelul Dumitru Dăescu. Aceştia raportau lui Stănculescu şi Coman.

În noaptea de 18 pe 19 decembrie, între orele 1.30 şi 4.00, miliţenii au încărcat în camion peste 40 de cadavre, indicate de Ghircoiaş. După încărcarea cadavrelor, autoizoterma s-a întors la inspectorat de unde a fost p