La începutul secolului trecut, presa internaţională scria rareori despre români, dar de cele mai multe ori aceştia erau puşi într-o lumină pozitivă. Carol I a fost unul dintre motivele principale care au condus la construirea unei imagini bune a românilor, dar şi a tărâmurilor autohtone.
Românii de la începutul secolului trecut nu se încadrau pe lista subiectelor fierbinţi din presa internaţioanlă, deseori apărând consemnări timide despre locuitorii Capitalei, după cum povesteşte istoricul Dan Falcan.
Imaginea bucureştenilor în presa străină a secolului trecut: orăşenii aveau obiceiuri ciudate, iar Capitala era „oraşul plăcerii“
La începutul anilor 1900, în Capitală a fost organizată o expoziţie de amploare, eveniment dedicat împlinirii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, atunci când au apărut consemnări despre evenimentul bucureştean în presa internaţională, după cum precizează istoricul Falcan. Articole modeste, pentru că interesul pentru români nu era unul deosebit, dar evenimentele majore nu puteau trece neobservate de presa străină a vremii.
Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului
Un publicist şi geolog englez a dezvăluit într-un jurnal de călătorie apărut în Londra, în 1862, cât de mare a fost şocul primelor sale întâlniri cu comunităţile de ţigani care locuiau în tabere de corturi pe malul râurilor Mureş şi Strei şi la marginea orăşelelor hunedorene ale secolului XIX.
David Thomas Ansted şi-a publicat impresiile despre zona Hunedoarei, după mai multe zile petrecute călătorind dintr-un oraş în altul, în ţinutul Transilvaniei din urmă cu 150 de ani.
Jurnalul său, publicat sub titlul „A short trip in Hungary and Transylvania in spring of 1962” poate fi considerat unul dintre primele ghiduri de