Atunci cand un guvern nu ia nici o decizie, el creeaza o comisie sau o structura parastatala, dincolo de normele de buna gestiune impuse de stat. Rezultatul? La finalul anului 2010 in Franta existau 1244 de "agentii" guvernamentale, potrivit unui raport realizat de Inspectoratul General al Finantelor (IGF), scrie Le Figaro. Guvernul socialist Ayrault vrea sa faca acum debirocratizarea acestor agentii prin fuziuni si regrupari. Cum? Printr-un proces care la randul lui pare extrem de birocratic: ministerele de linie vor face propuneri catre Ministerul Finantelor, care la randul sau va discuta cu Ministerul pentru Reforma Statului, urmand ca Guvernul sa ia apoi decizia finala.
Unele dintre acestea sunt foarte cunoscute: Centrul de ocupare a fortei de munca, muzee, universitati. Altele sunt mai putin cunoscute, ca Fondul national de promovare si comunicare cu caracter national pentru artizanat. Slab inventariate si putin controlate de stat, aceste agentii se disting printr-o gestionare destul de costisitoare.
Potrivit raportului IGF, numarul angajatilor in agentii a crescut cu 6,1% intre 2007 si 2012. In acelasi timp, numarul angajatilor din ministere a scazut cu 6%, ceea ce lasa suspiciunea unui joc de vase comunicante prin care bugetarii dati afara din ministere isi gasesc loc de munca in agentiile guvernamentale, scrie Le Figaro.
Totodata, personalul agentiilor este platit in medie cu 5% mai mult decat functionarii de stat.
Documentul subliniaza de asemenea ca salariile mari ale managerilor: in jur de 123.000 de euro pe an, pe un esantion de 250 de agentii.
Aceste agentii apasa greu pe finantele publice. Bugetul lor (65 miliarde de euro) este superior celui al Educatiei (62 miliarde). In 2010, guvernul de dreapta Fillon a inceput sa restranga aceste structuri, impunandu-le o reducere cu 1,5% a numarului de salariat
