Gratia, grila şi grilul sunt cuvinte înrudite, care au pe scara etimologică un îndepărtat strămoş comun: latinescul cratis. Varianta populară (neatestată) *gratis a lui cratis a devenit românescul gratie, iar diminutivul craticula "grătar mic, grătărel" a devenit în franceză grille, substantiv feminin, care şi-a creat şi un masculin gril, atestat încă de pe la 1300, cele două cuvinte fiind folosit indistinct până în secolul al XVII-lea, când gril s-a specializat pentru grătarul de prăjit carnea. Engleza are, împrumutate din franceză, şi grilajul ornamental (grille, cu o primă atestare pe la 1660), şi grătarul folosit în scopuri culinare (grill, cu prima atestare pe la 1700). Româna a luat, în epoca de îmbogăţire masivă cu neologisme latino-romanice, din franceză grila şi, mult mai recent, din engleză, grilul, care se suprapune perfect peste mai vechiul grătar (altfel spus, este un împrumut inutil).
Dicţionarele româneşti de limbă consemnează, pentru grilă, sensurile "clasice" cu care a intrat din franceză. În ultimele decenii, substantivul a dezvoltat, însă, fie prin evoluţia internă a limbii române, fie prin calchiere, sensuri şi sintagme noi. Să urmărim câteva:
1. (auto) "Grătar, de obicei cromat, din partea frontală a unui automobil": "Numai farurile şi grila radiatorului au fost schimbate radical, alături de stopuri şi hayon. În rest, Dacia este cea pe care o cunoaştem cu toţii." (Adev. 1 III 10).
2. Grilă salarială (după fr. grille des salaires) "sistem de ierarhizare a salariilor": "În iunie li s-a promis [mecanicilor de locomotivă] că li se vor calcula salariile după o nouă grilă." (R.l. 18 VIII 93 p. 9).
3. "Treaptă de salarizare": "Am primit în plus două grile (două niveluri în grila după care este salarizat personalul RATB n.r.). În medie, două grile înseamnă 160-180 de lei." (Adev. 1 IV 10).
4. Grilă de programe (după fr. gril