Volumul de povestiri „Lampa cu caciula“, aparut in aceasta saptamana la Editura Polirom, mi-a dat ocazia sa-l descos pe Florin Lazarescu in legatura cu literatura, cu blogul sau, cu activitatea sa de scenarist si cu deprinderile sale burgheze. Povestirea „Lampa cu caciula” a fost transpusa de Radu Jude intr-un scurtmetraj care a obtinut numeroase premii internationale (cel mai prestigios e trofeul Sundance), scrie Catalin Sturza pe blogul sau.
Florin a mai lucrat, pana la inceputul acestui an, ca scenarist in echipa „Animal Planet Show“.
Volumul tau aparut acum la Polirom, „Lampa cu caciula”, contine povestirea cu acelasi titlu dupa care ai adaptat scenariul pentru scurtmetrajul lui Radu Jude. Acesta a fost premiat la Sundance si in multe alte parti. Care e povestea acestei povestiri - de la faza de idée la cea de film?
Pai, povestea e foarte lunga. Incerc s-o spun pe scurt. N-as exagera mult daca zic ca a inceput o data cu primul televizor cu lampi pe care l-au cumparat ai mei, in acelasi an cu nasterea mea. Adevarata epopee a inceput insa cand televizorul, pe cand am implinit noi (eu si el) vreo sapte-opt ani, a prins sa se strice - intai o data pe an, apoi de doua ori, apoi de patru-cinci-sase ori. Il caram impreuna cu tata la un atelier de reparatii care se afla la vreo opt kilometri de satul nostru.
In 2000, mi-am amintit cat de mult a insemnat acel televizor pentru detensionarea vietii noastre de pe vremea comunismului si am scris o poveste despre asta. In 2004 am facut un scenariu pentru un concurs HBO bazat pe povestire. Am obtinut finantare de la CNC, in vara lui 2005, dupa ce am fost respinsi o tura, in 2004. Radu a turnat filmul in 2006, dupa care acesta a inceput sa se bucure de succes international - vreme de vreun an, au curs si cate trei-patru trofee pe luna pentru el.
„Cred ca viata sta sub semnul une
