Fire romantică, cu înclinaţie spre reverie şi cu o imaginaţie foarte bogată, prinţesa Nadeja Bibescu Ştirbey şi-a înfrumuseţat viaţa cu activităţi creative, fotografia fiind una dintre pasiunile ei.

Nadeja şi Barbu Ştirbey în grădina vilei de la Braşov

Prinţesa Nadeja Bibescu (1876-1955) era nepoata de bunic a domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). Crescută în Germania, apoi căsătorită în 1895 la Geneva cu vărul ei, prinţul Barbu A. Ştirbey (1872-1946), viaţa tinerei intră într-o nouă etapă după sosirea în ţară.

Primele două decenii din viaţa cuplului s-au derulat în spaţiul vastei moşii de la Buftea, palatul bucureştean din Calea Victoriei nefiind locuit decât cu ocazia unor invitaţii în oraş sau a unor evenimente de familie (baluri, nunţi). Aşa cum reiese din corespondenţa purtată cu membrii familiei, Buftea a reprezentat căminul, Nadeja criticând atât clima, cât şi societatea bucureşteană, ea preferând un mod de viaţă retras. „În ceea ce mă priveşte, detest Bucureştiul şi niciodată nu sunt mai fericită decât când sunt departe de el“ – îi mărturisea tânăra lui George Topârceanu.

Fotografie dăruită poetului G. Topârceanu pentru a ilustra poeziile din Adevărul literar şi artistic, 30 septembrie 1928, anul IX, nr. 408, prima pagină

Ca personalitate, Nadeja ţine de mentalitatea secolului al XIX-lea în care femeia era pregătită să fie soţia şi mama perfectă, mulţumindu-se sau creându-şi lumea ei. Prezenţa ei retrasă din spaţiul public, departe de intrigile saloanelor bucureştene şi de cronicile presei mondene, este atestată cel puţin până la momentul 1909. Prietenia cu prinţesa moştenitoare Maria le aduce onoarea de a găzdui o mare recepţie şi o petrecere câmpenească cu ocazia sosirii prinţului german. Bucurându-se de un statut privilegiat datorită familiei din care făcea parte, Nadeja a continuat totuşi să rămână î