ON-LINE
Viitorul, aşa cum a fost este un nou proiect al Editurii Eagle Publishing House în parteneriat cu Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy, proiect coordonat de tine. Despre ce e vorba?
Nu e tocmai exact. Ei mi-au propus să fac o antologie, eventual în mai multe volume. Proiectul „Viitorul, aşa cum a fost“ cu tot ce cuprinde el – inclusiv titlul – îmi aparţine.
Este vorba de o serie de culegeri de schiţe, povestiri şi nuvele apărute începând cu 1955 în diverse publicaţii (periodice sau ocazionale, de genul almanahurilor) sau în volum, care prin însăşi existenţa lor au marcat într-un fel sau altul science fiction-ul românesc, deci merită a fi conservate pentru uzul generaţiilor viitoare, fie că acestea însemnă publicul larg sau masa specialiştilor în literatură. Vorbim despre un proiect de restituire literară unic până acum în literatura noastră, pentru că el se referă la perioada cuprinsă între 1955 şi 2010 şi va cuprinde pentru început între 16 şi 20 de volume, în funcţie de o serie de factori extraliterari (condiţii tipografice, copyright etc.)
Presupun că anul 1955, anul de la care începi, a fost ales pentru că atunci a apărut celebra Colecţie de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice (CPSF). Crezi că acela a fost un moment de cotitură în sefeul românesc? Un moment de la care putem începe numărătoarea? Ce alte momente importante au mai fost în istoria sefeului românesc, care vor fi evidenţiate în proiectul tău?
Aşa este, 1955 este anul de la care putem spune că SF-ul românesc începe să se manifeste în mod sistematic, pentru că – altfel – cărţi aparţinând genului apăruseră şi până atunci, dar destul de sporadic. Şi era vorba în special de romane, prin urmare - pentru proza de mai mici dimensiuni – 1955 chiar însemnă anul de pornire... Alte momente importante care se vor dezvălui din selecţia textelor aferente
